Teritoriul actual al comunei Odobești, județul Dâmbovița, a fost locuit din timpuri străvechi deoarece aici oamenii au avut condiţii de viaţă. Locuirea acestor meleaguri din timpuri străvechi încă din neolitic, este relevată şi de descoperirea făcută de Grigore Tocilescu în 1888 în satul a unor vase de pământ primitive, unelte de silex şi idoli de lut, mărturii ce sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
„Cercetările arheologice desfăşurate pe teritoriul judeţului Dâmboviţa au demonstrat o continuitate a convieţuirii pe aceste meleaguri. Mărturii în acest sens sunt descoperirile care datează încă din paleoliticul inferior (satele Ioneşti şi Puntea de Greci din com. ), din paleoliticul superior (comunele Potlogi, Morteni şi Butimanu), din perioada neoliticului (comunele Văcăreşti şi altele). Practic din fiecare perioadă a istoriei sunt consemnate descoperiri arheologice.“
Scurt istoric: La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Odobești făcea parte din plasa Bolintinul a județului Dâmbovița și era formată doar din satul de reședință, cu 1500 de locuitori, o biserică și o școală. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă era organizată și comuna Crovu, formată din satele Crovu, Zidu, Voinești și Miulești, având în total 3000 de locuitori, acolo funcționând două biserici și o școală mixtă.
În 1925, comuna Odobești avea 1835 de locuitori în unicul său sat și făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ. Comuna Crovu, în aceeași componență, făcea parte din aceeași plasă și avea 2662 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Titu din regiunea București, iar în 1968 au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, tot atunci comuna Crovu fiind desființată și inclusă în comuna Odobești. Printre vestigiile istorice ale zonei le amintim:
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1830;
- Tellul eneolitic de la Zidurile – „Măgura” la 1, 5 km de vatra satului, locuire civilă din eneolitic;
- Situl arheologic de la Odobești – „Islaz” de pe ambele maluri ale pârâului Suta, locuire civilă – Epoca romană / sec. II – I î. H.;
- Aşezarea eneolitică de la Odobești – „Măgura”, la 1-1.3 Km de sat, pe malul lacului Spălătura;
- Situl arheologic de la Odobești – „Moara”, pe malul drept al pârâului Suta, la o jumătate de km de localitate, locuire civilă – Epoca migraţiilor;
- Aşezarea daco-romană de la Odobești – „Şorlea”, la o jumătate de km de localitate, pe malul stâng al pârâului Spălătura, locuire civilă – Epoca romană / sec. III – IV – Tumulul de la Odobești;
- „Movila lui Zidaru”, pe malul drept al pârâului Suta, la doi km de sat, descoperire funerară;
- Aşezarea romană de la Odobești – „Capul satului”, la intrarea în localitate, locuire civilă – Epoca romană / sec. II – IV;
- Situl arheologic de la Odobești – „La Morţi”, pe malul drept al pârâului Suta, locuire civilă – Epoca migraţiilor;
- Situl arheologic de la Brâncoveanu – „Voineasa”, pe terasa pârâului Răstoaca, aşezare şi necropolă – Epoca medievală.
Pentru un studiu aprofundat al zonei, se poate accesa Serverul Cartografic pentru Patrimoniul Cultural Național.
De asemenea, pentru a accentua potențialul acestei comune, conexăm o cercetare a d.nei Ana Ilie (Obiecte de podoabă din lut din cultura Gumelniţa descoperite în aşezări din judeţul Dâmboviţa (România)) – din Buletinul Muzeului județean Teleorman16, seria arheologie, nr. 3 – 2011, Editura Renaissance, București, 2011, pagina 119 care precizează în rezumatul lucrării „Articolul prezintă podoabe din lut inedite descoperite în situri gumelniţene amplasate pe râurile Neajlov şi Dâmboviţa, judeţul Dâmboviţa. Din punct de vedere tipologic, piesele pot fi încadrate în categoria pandantivelor. Au fost identificate patru tipuri: pandantive conice, plate, zoomorfe, precum şi un tip nou, pandantivele-colier. O parte din aceste subtipuri au caracter inedit. Sunt discutate câteva aspecte tipologice şi cronologice ale diferitelor tipuri şi subtipuri analizate.“
La pagina 120 precizează „Nous avons eu certaines difficultés à classer les pièces parce que le lot considéré est fragmentaire et comme nous avons déjà souligné il y a des sous-classes qui ne présentent pas d’analogies dans d’autres sites de la culture Gumelniţa. C’est précisément cette situation qui nous a déterminés à les publier. Nous tenons aussi à mentionner que la plupart des objets sont inédits. Les objets proviennent des tells de ODOBEȘTI – 1 objet, de Ioneşti-Palade – 1 objet, de Morteni – 4 objets, et de Geangoeşti – 9 objets. Il faut souligner que les trois premiers sites sont situés sur le cours de la rivière Neajlov, distants de 3 ou 5 km, et le site de Geangoeşti est situé sur la rivière de Dâmboviţa, à 25 km au nord-est du site de Morteni (figure I/2).“
Traducere: „Am avut unele dificultăți în clasificarea pieselor, deoarece lotul considerat este fragmentar și, așa cum am subliniat deja, există subclasele care nu prezintă analogii în alte siteuri ale culturii Gumelnița. Tocmai această situație ne-a determinat să le publicăm. De asemenea, dorim să menționăm că majoritatea obiectelor sunt nepublicate. Articolele provin din descoperirile de la ODOBEȘTI – 1 articol, din Ionești-Palade – 1 articol, din Morteni – 4 articole, și din Geangoești – 9 articole. Trebuie remarcat faptul că primele trei situri sunt situate pe cursul râului Neajlov, la 3 sau 5 km distanță, iar situl Geangoești este situat pe râul Dâmbovița, la 25 km nord-est de situl Morteni (figura I / 2). ”