Monografia comunei - Comuna Odobești

SUMAR

Odobești

36^°C

cer acoperit de nori

Răsărit: 05:35

Apus: 21:06

Miercuri

30/19^°C

Joi

27/19^°C

Vineri

28/19^°C

I. Prezentarea descriptivă și grafică

Comuna Odobești este situată în județul Dâmbovița, Muntenia, România, regăsită la intersecția coordonate lor 44° 37′ 0″ N, 25° 34′ 0″ E, la o altitudine de aproximativ 148 metri. Reședința unității administrativ teritoriale, Odobești se află la 50 km de municipiul București, la 40 de km de Târgoviște. Comuna se află în sudul județului, pe malul stâng al Argeșului, la sud de orașul Titu și este străbătută de șoselele județene DJ701, care leagă acest oraș de autostrada București–Pitești și DJ401, care leagă Titu de Bolintin-Vale.

Cele șase sate componente, şi anume Odobești, Crovu, Zidurile, Brîncoveanu, Miulești, Posta, au o populație de 5070 de locuitori.

Teritoriul comunei este străbătut de râul Argeș și de pâraiele Răstoaca şi Suta. Comuna Odobești aparține sectorului de climă continentală cu veri calde, precipitații moderate şi ierni blânde.

Locuitorii comunei se ocupă cu legumicultura, cultivarea terenurilor, apicultura dar şi cu creşterea animalelor. Cele 2943 ha de teren arabil sunt în principal cultivate cu grâu şi porumb. În gospodăriile particulare din Odobești se cresc porcine, bovine, ovine şi cabaline.

II. Cadrul natural

Cu o suprafata de 3953 ha ( Intravilan: 400 ha Extravilan: 3553 ha) comuna Odobești se afla situata în Câmpia Titului, în sudul județului Dâmbovița pe malul stâng al Argeșului.

Câmpia Titu poate fi catalogata ca și campie de subsidenta, ce se formeaza datorită coborîrii lente a suprafetei topografice și generează cursuri meandrate, băltiri, înmlăstinări iar râurile au un caracter divagant (rătăcitor).

Caracteristice pedologice ale solului sunt variate. Datorita conditiilor de relief, în zona joasă sunt cernoziomuri levigate, moderat și puternic, cernoziomuri levigate freatic, soluri brun roscate podzolice, planosoluri formate pe depozite fine argiloase.

Orientarea generală a interfluviilor, nord-vest—sud-est, panta mică a acestora, lățimea și gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unități. Structural, avem cuverturi de pietrișuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de luncă. În condiții specifice de climă și vegetație, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din județul Dâmbovița.

Râul Argeș izvoraste din Munții Făgărașului, din zona central-vestică a masivului. Are o lungime de 350 de km. Este unul din afluenții principali ai Dunării și se varsă în marele fluviu în apropierea localității Oltenița. Râul Argeș reprezintă întâlnirea a două pâraie de munte, Capra și 4https://www.referatele.com/referate/diverse/online2/Campia-Romana—relief–subdiviziuni–clima–hidrografie-fauna–vegetatie-referatele-com.php 5https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba 16 Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Comunei Odobești 2021 – 2027, județul Dâmbovița Buda, care izvorasc de la 2000 metri altitudine. Parcursul Râului Argeș este urmatorul: dreneaza văile sudice ale Alpilor Transilvaniei, apoi Dealurile Argeșului și Muscelele Argeșului, trece prin Piemonturile Cotmeana și Candesti, la final intrand în Câmpia Română. Afluentii principali ai Râului Argeș sunt: Sabar, Valsan, Râul Doamnei, Dâmbovița . Dâmbovița, de exemplu, se varsa în Argeș, în dreptul localitatii Budesti. Neajlovul se varsa în Argeș intre Comana și Gostinari.

Râul Argeș, în lungul sau drum spre Dunare, intalneste doua baraje de acumulare formidabile, atat ca volum, cat și ca fauna, flora, volum piscicol: în munti, Barajul Vidraru, iar la campie, Mihailesti. Câteva mai cunoscute, care sunt parcurse de Râul Argeș: Curtea de Argeș, Municipiul Pitești (resedinta de județ Argeș), statiunea balneara Valcelele, Bascov (centru industrial), Golesti (schituri și conace), Oltenita (port la Dunare).

Intregul relief al Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi și interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri). în Câmpia Titu, ea atinge altitudini de circa 120-125m.

Mai mult de jumatate din suprafata județului Dâmbovița este ocupata de Câmpia Română, reprezentată prin câmpia înaltă a Dâmboviței și Ialomiței și prin câmpia de subsidență a Titului.

Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg și râurile, precum și de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar. Aceeasi inclinare a interfluviilor, nord-vest – sud-est, o identificam în orientarea pantelor campiei Titu.

Solul este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice și paleozoice) ce formeaza fundamentul Campiei Romane, o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic, sedimente ce provin din roci mezozoice (in baza) și neozoice, în continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Câmpia Romane s-a facut relativ continuu iar la sfarsitul Pliocenului și în Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile și loess care au dus la transformarea lacului pontic în uscat, de la vest spre est și de la nord spre sud, 8 în final cuvertura de loess acoperind interfluviile.

Pe aceste depozite leossoide sau de luncă s-au format cele mai fertile soluri din județ, transformand Câmpia Română în principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona cerealiera.

În zona comunei Odobești tocmai acest fenomen a dus la inlocuirea vegetației naturale de culturi. Vegetaţia cultivată este reprezentată de grâu, orz, porumb, secară, floarea-soarelui, lucernă, trifoi etc. se cultivă legume şi zarzavaturi: varză, roşii, morcovi, ceapă, usturoi, ardei, gogoşari, spanac, salată etc.). Livezile de pomi fructiferi (meri, peri, pruni) şi plantaţiile de viţă de vie se completeaza cu o ocazionala vegetație palustră și acvatică formata din stuf, papură, piciorul cocoșului în luncile principalelor cursuri de apă. Se remarcă totodată, la acest capitol, dezvoltarea albinăritului.

III. Clima și calitatea aerului

Comuna se bucură de ierni blânde și veri aproximativ răcoroase, cu o temperatura medie anuala de + 10°C. Circulația aerului fiind slaba, frecvent se produc inversiuni de temperatura. Numărul zilelor senine este în medie de 110-120 / an, iar al celor acoperite de 120-140/an.

Vânturile din nord-vest au o pondere de 22%, în timp ce vânturile din direcția nordica au o frecventa de numai de 35% . Viteza lor medie variaza între 2, 2-4, 5 m/s, valoarea cea mai mare înregistrându-se în luna aprilie, iar cea mai mica în luna iunie fiind spatiu al manifestărilor eoliene moderate. Cele mai intense vin pe linia nord-est. Vânturile cu viteze cuprinse între 2-7 m/s au o pondere de 47%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s au, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 15, 3 % . Vânturile violente sunt rare, se resimt în lunile de vara (iulie, august) și pot să producă pagube livezilor, culturilor și rețelelor de telefonie și electricitate dar și în timpul iernii când spulberă și troienesc zăpada. Grosimea stratului de zăpadă este maximă în general în lunile ianuarie şi februarie când poate ajunge la 15 cm.

Valorile precipitaților atmosferice sunt cuprinse între 500-600 mm anual: cele mai scăzute se înregistrează în luna februarie (20, 3 mm), iar cele mai mari în luna iunie – iulie (95, 6 mm).

Aerul este relativ curat însă în perioadele calde secetoase poate antrena niveluri importante de praf.

IV. Solurile

Caracteristice pedologice ale solului sunt variate, datorita conditiilor de relief. În zona de câmpie sunt cernoziomuri levigate, moderat și puternic, cernoziomuri levigate freatic, soluri brun roscate podzolice, planosoluri formate pe depozite fine argiloase. În condițiile specifice de climă și vegetație, zona se bucură de unele din cele mai fertile soluri din județul Dâmbovița.

Dealurile subcarpatice şi podişurile piemontane reprezintă treapta intermediară între munţi şi câmpie. De la altitudini de 800-900 m aflate la contactul cu muntele, scad la altitudini de 200-300 m la contactul cu câmpia. Această treaptă de relirf aparţine Subcarpaţilor Getici şi de Curbură.

Câmpia ocupă cea mai mare parte a regiunii, fiind situată în parte de sud a acesteia şi corespunde părţii centrale şi estice a Câmpiei Române. Din punct de vedere geologic, la suprafaţă predomină depozitele loessoide dispuse pe un strat de nisipuri. De la vest la este se succed unităţile de câmpie înaltă – Câmpia Piteştilor, Câmpia Târgoviştei şi Câmpia Ploieştilor. Din punct de vedere seismic comuna Odobești se încadrează în zona de macroseismicitate de gradul VIII, STAS11100/1-77, iar conform normativului P10092 în zona „C”, unde coeficientul seismic Ks=0, 20 iar perioada de colt To=1, 5.

Comuna Odobești este vulnerabilă la inundaţii de tipul „pe cursuri de apă“, conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a „Zone de risc natural“.

V. Resurse

Resursa naturală de baza care constituie suportul dezvoltarii economice a comunei ODOBEȘTI este fondul funciar agricol de calitate ridicată.

Alte resurse naturale sunt reprezentate de dimensiunea piscicolă asigurată de cursurile de apă care sunt și o resursă turistică unică în natura ei.

O a treia categorie de resurse este reprezentată de gazele naturale și de petrol.

VI. Istoria

Teritoriul actual al comunei Odobești, județul Dâmbovița, a fost locuit din timpuri străvechi deoarece aici oamenii au avut condiţii de viaţă. Locuirea acestor meleaguri din timpuri străvechi încă din neolitic, este relevată şi de descoperirea făcută de Grigore Tocilescu în 1888 în satul a unor vase de pământ primitive, unelte de silex şi idoli de lut, mărturii ce sunt păstrate la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

„Cercetările arheologice desfăşurate pe teritoriul judeţului Dâmboviţa au demonstrat o continuitate a convieţuirii pe aceste meleaguri. Mărturii în acest sens sunt descoperirile care datează încă din paleoliticul inferior (satele Ioneşti şi Puntea de Greci din com. ), din paleoliticul superior (comunele Potlogi, Morteni şi Butimanu), din perioada neoliticului (comunele Văcăreşti şi altele). Practic din fiecare perioadă a istoriei sunt consemnate descoperiri arheologice.“

Scurt istoric: La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Odobești făcea parte din plasa Bolintinul a județului Dâmbovița și era formată doar din satul de reședință, cu 1500 de locuitori, o biserică și o școală. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă era organizată și comuna Crovu, formată din satele Crovu, Zidu, Voinești și Miulești, având în total 3000 de locuitori, acolo funcționând două biserici și o școală mixtă.

În 1925, comuna Odobești avea 1835 de locuitori în unicul său sat și făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ. Comuna Crovu, în aceeași componență, făcea parte din aceeași plasă și avea 2662 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Titu din regiunea București, iar în 1968 au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, tot atunci comuna Crovu fiind desființată și inclusă în comuna Odobești. Printre vestigiile istorice ale zonei le amintim:

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1830;
Tellul eneolitic de la Zidurile – „Măgura” la 1, 5 km de vatra satului, locuire civilă din eneolitic;
Situl arheologic de la Odobești – „Islaz” de pe ambele maluri ale pârâului Suta, locuire civilă – Epoca romană / sec. II – I î. H.;
Aşezarea eneolitică de la Odobești – „Măgura”, la 1-1.3 Km de sat, pe malul lacului Spălătura;
Situl arheologic de la Odobești – „Moara”, pe malul drept al pârâului Suta, la o jumătate de km de localitate, locuire civilă – Epoca migraţiilor;
Aşezarea daco-romană de la Odobești – „Şorlea”, la o jumătate de km de localitate, pe malul stâng al pârâului Spălătura, locuire civilă – Epoca romană / sec. III – IV – Tumulul de la Odobești;
„Movila lui Zidaru”, pe malul drept al pârâului Suta, la doi km de sat, descoperire funerară;
Aşezarea romană de la Odobești – „Capul satului”, la intrarea în localitate, locuire civilă – Epoca romană / sec. II – IV;
Situl arheologic de la Odobești – „La Morţi”, pe malul drept al pârâului Suta, locuire civilă – Epoca migraţiilor;
Situl arheologic de la Brâncoveanu – „Voineasa”, pe terasa pârâului Răstoaca, aşezare şi necropolă – Epoca medievală.

Pentru un studiu aprofundat al zonei, se poate accesa Serverul Cartografic pentru Patrimoniul Cultural Național.

De asemenea, pentru a accentua potențialul acestei comune, conexăm o cercetare a d.nei Ana Ilie (Obiecte de podoabă din lut din cultura Gumelniţa descoperite în aşezări din judeţul Dâmboviţa (România)) – din Buletinul Muzeului județean Teleorman16, seria arheologie, nr. 3 – 2011, Editura Renaissance, București, 2011, pagina 119 care precizează în rezumatul lucrării „Articolul prezintă podoabe din lut inedite descoperite în situri gumelniţene amplasate pe râurile Neajlov şi Dâmboviţa, judeţul Dâmboviţa. Din punct de vedere tipologic, piesele pot fi încadrate în categoria pandantivelor. Au fost identificate patru tipuri: pandantive conice, plate, zoomorfe, precum şi un tip nou, pandantivele-colier. O parte din aceste subtipuri au caracter inedit. Sunt discutate câteva aspecte tipologice şi cronologice ale diferitelor tipuri şi subtipuri analizate.“

La pagina 120 precizează „Nous avons eu certaines difficultés à classer les pièces parce que le lot considéré est fragmentaire et comme nous avons déjà souligné il y a des sous-classes qui ne présentent pas d’analogies dans d’autres sites de la culture Gumelniţa. C’est précisément cette situation qui nous a déterminés à les publier. Nous tenons aussi à mentionner que la plupart des objets sont inédits. Les objets proviennent des tells de ODOBEȘTI – 1 objet, de Ioneşti-Palade – 1 objet, de Morteni – 4 objets, et de Geangoeşti – 9 objets. Il faut souligner que les trois premiers sites sont situés sur le cours de la rivière Neajlov, distants de 3 ou 5 km, et le site de Geangoeşti est situé sur la rivière de Dâmboviţa, à 25 km au nord-est du site de Morteni (figure I/2).“

Traducere: „Am avut unele dificultăți în clasificarea pieselor, deoarece lotul considerat este fragmentar și, așa cum am subliniat deja, există subclasele care nu prezintă analogii în alte siteuri ale culturii Gumelnița. Tocmai această situație ne-a determinat să le publicăm. De asemenea, dorim să menționăm că majoritatea obiectelor sunt nepublicate. Articolele provin din descoperirile de la ODOBEȘTI – 1 articol, din Ionești-Palade – 1 articol, din Morteni – 4 articole, și din Geangoești – 9 articole. Trebuie remarcat faptul că primele trei situri sunt situate pe cursul râului Neajlov, la 3 sau 5 km distanță, iar situl Geangoești este situat pe râul Dâmbovița, la 25 km nord-est de situl Morteni (figura I / 2). ”

VII. Agricultura, silvicultura și dezvoltare rurală

1.1. Agricultura

Producția vegetală

Distribuția terenurilor cultivate la nivelul unităților administrativ – teritoriale prezintă o serie de particularități, cele mai mari suprafețe cultivate fiind cu cereale, corespunzător unor condiții prielnice şi a unor suprafețe arabile extinse. Semnificaţia economică a acestor culturi derivă din importanţa crescută pe care o au atât în alimentaţia omului cât şi în hrana animalelor. Tipul de climă specific acestei zone face să se dezvolte bine următoarele plante: porumbul, graul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, roşiile, orzul, ovăzul, tutunul, lucerna și trifoiul.

Structura terenurilor cultivate este reprezentată de:

cultura plantelor tehnice (reprezentative sunt culturile de floarea-soarelui, sfecla de zahăr, etc.);
cultura cartofului, regăsită pe suprafeţe mai importante;
cultura legumelor găseşte condiţii favorabile în arealul studiat, constituindu-se ca un potenţial avantaj competitiv în raport cu alte teritorii învecinate.;
cultura plantelor furajere, se înscrie ca un element cu importanţă crescută în structura culturilor de câmp și totodată în lanţul producţiei agricole, fiind o importantă verigă de suport a sectorului zootehnic. Mai importante, atât prin suprafeţele cultivate cât şi prin valoarea lor furajeră, sunt culturile de lucernă, trifoi, porumbul pentru siloz, sfecla furajeră etc.

Atât în cazul celor perene, cât și al celor anuale, culturile de plante furajere au o reprezentare semnificativă. Zona prezintă favorabilitate pentru cultura cerealelor. Populaţia are ocupaţie preponderent agricolă, îşi lucrează pământul preponderent individual, cu mijloace mecanice.

Clima permite cultivarea legumelor. Principalele disfuncţionalităţi ale sectorului agricol sunt legate de:

deficienţe legate de potenţialul uman în condiţiile în care starea de îmbătrânire demografică a populaţiei este specifică unui număr tot mai mare de localităţi, adăugându-se lipsa forţei de muncă calificate;
structura proprietăţii funciare, dominată de gospodării individuale unde această fărâmiţare inducând dificultăţi în relaţiile cu modernizarea agriculturii, generând un grad mai redus de tehnologizare;
agenţi economici de dimensiuni mici, cu fragilitate ridicată în raport cu condiţiile de concurenţă;
slabă specializare pe sectoare productive pentru care există cerere constantă pe piaţa rurală de proximitate şi pe cea regională;
nevalorificarea nişei pentru produsele agricole ecologice în sectorul vegetal.

1.2. Producția vegetală

Teritoriul agricol se caracterizează printr-o pretabilitate ridicată pentru cultura mare (porumb, grâu) și pentru cultura plantelor tehnice (orz, orzoaica, ovăz). Cele 2943 ha suprafață arabilă constituie baza unor producții importante de porumb, grâu, orz, orzoaica, ovăz, cartofi și legume care se valorifica în cea mai mare parte în gospodăriile populației.

De asemenea există un principiu care încurajează utilizarea la potențial maxim a celor mai 35 Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Comunei Odobești 2021 – 2027, județul Dâmbovița voluminoase capacități de generare a valorii, pe această direcție apreciind capacitatea deosebită de realizare agricolă.

Majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa a III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona de câmpie.

Comuna a beneficiat, în trecut, de diferite tipuri de lucrări de îmbunătăţiri funciare:

irigaţii
desecări gravitaţionale
combaterea eroziunii solului

Potenţialul agricol al comunei (evidenţiat pentru întreaga suprafaţa agricolă), este determinat și de gradul de favorabilitate, fertilitate a solurilor pentru marile culturi.

Zona de câmpie în care se află comuna este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive, pe suprafeţe mari, în sistem privat individual sau asociativ.

Activitatea de creştere a animalelor se desfasoara numai în gospodăriile populaţiei; baza materiala a fostelor ferme se degradează continuu, fiind parţial distrusa, parţial folosita pentru alte activități sau neutilizata.

Evoluţia funcţiunii economice de baza a comunei este strâns legata de schimbările în proprietatea terenurilor; fostele incinte ale CAP nu mai au activități similare cu cele anterioare; atat sectorul zootehnic cat și cel vegetal din domeniul privat nu cunosc un reviriment cum ar fi fost de aşteptat, unele activități fiind complet sistate.

1.3. Viticultura

În comuna Odobești, zona viticola este nesemnificativă.

1.4. Zootehnia

Creșterea animalelor reprezintă una din activitățile de baza ale locuitorilor comunei. Creșterea animalelor se face în sistem gospodăresc pentru consumul propriu.

Pentru a se ajunge la un standard European de dezvoltare, la nivelul comunei Odobești se analizează potențialul stimulării înființării unui complex zootehnic și puncte de prelucrare a materiilor prime provenite de la animale.

1.5. Silvicultura

Terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră e reprezentată printr-o suprafață de 379 ha (9, 6%) din suprafaţa comunei de 3952 ha.

1.6. Piscicultura

Pericolul extractiv (poluarea apelor)

Cursurile de apă sunt utilizabile pentru piscicultura însă existând și o suprafață de apă care se pretează acestei activități însă, datorită asocierii cu zona de extracție de petrol, poate lua în calcul o diminuare a acestui potențial.

Reţeaua hidrografica este dominată de râul Argeş, care delimitează comuna în partea de S – E și are un curs puternic meandrat pe direcţia NV-SE, datorita pantei mici a terenului. Albia majora a râului Argeş are o denivelare de 1, 50 – 3, 00 m fata de zona de câmpie, cu lăţimi de 200 -1200 m (cea mai mare parte din suprafaţa este inundabila).

Asocierea cu zona arie protejată

Pe teritoriul comunei se afla și aria naturală protejată de interes comunitar, sit Natura 2000: ROSCI 0106 – „Lunca Mijlocie a Argeșului” (constituit în baza Directivei Habitate), ca parte 37 Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Comunei Odobești 2021 – 2027, județul Dâmbovița integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România (conform Ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387 / 2011) și ariei de protecție speciala avifaunistica ROSPA 0161 – „Lunca Mijlocie a Argeșului” (constituită în baza Hotărârii de Guvern nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania).

Pentru o viziune mai extinsă a spațiului legal care reglementează cursul Argeșului, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea oferă pe site-ul propriu, PROIECTUL PLANULUI DE MANAGEMENT ACTUALIZAT (2021) AL SPAŢIULUI HIDROGRAFIC ARGEȘ-VEDEA

VIII. Infrastructura și mediu

2.1 Infrastructura de transport

Circulaţia rutieră

Principalele cai de acces în comună:

DJ 701;
DJ 401 A.

Comuna Odobești se afla pozitionată în apropiere orașelor, ceea ce înseamnă mobilitate sporită:

Titu – 7km;
Târgoviște – 40 km, resedința județului Dâmbovița – Dn 7, DN 71;
Pitesti – 50 km, DN 7, A1;
Bucuresti – 50 km – DN 7 , A1.

Din centrul comunei se parcurg următoarele distanțe pana la cele mai importante cai de acces:

Gară – 7 km;
DN – 4 km;
Autostradă – 8 km;
Cale ferată industrială – 7 km;
Aeroport – 50 km, București Baneasa;
Port – 250 km;

Reţeaua stradală

Reţeaua stradală este caracteristică localităţilor din regiune, fiind structurate în funcție de orientarea drumurilor principale de tranzit prin localitate. În prezent, drumurile principale de transfer (județene) din comuna sunt asfaltate integral, lucrările fiind necesare pentru restul drumurilor în cadrul comunei. Modernizarea drumurilor locale face parte din proiectele prioritare ale comunei în perioadele anterioare.

Geotehnic, teritoriul comunei poate fi împartit în 2 zone mari:

1 – zone bune de construit fără amenajări speciale – zona de terasa superioara a râurilor și zona interfluviilor, cu excepţii locale (zone depresionare și viroage care drenează apele la precipitaţii abundente),

2 – zone improprii pentru construcţii – albiile cursurilor de apa și zone depresionare care devin mlăştinoase la ploi abundente.

În privința nomenclatorului stradal, sunt necesar de realizat demersurile legale cu OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ pentru etapele succesive de execuție.

Drumurile sunt asfaltate în proportie de 70% dar sunt necesare în continuare intervenții la rețeaua rutieră prin lucrări de reabilitare sau modernizare ce trebuie efectuate obligatoriu după finalizarea lucrărilor la rețelele de utilități. Lucrările de modernizare trebuie realizate în asemenea manieră încât prin realizarea trotuarelor să crească mobilitatea pietonală și accesibilitatea pentru persoane cu deficiențe de deplasare sau a cărucioarelor și piste de biciclete. Din punct de vedere al prioritizării lucrărilor de intervenții, trebuie luate în calcul străzile din zonele limitrofe și modernizarea acestora, prin asfaltare.

Pe teritoriul localităţilor circulaţia se desfasoara pe uliţe asfaltate, impietruite sau balastate.

Traseele de drum ce necesită reparaţii, modernizare cu prioritate, precum și disfuncționalitățile legate de traversările peste cursuri de apă, pasaje rutiere denivelate ori intersecţii ce necesită amenajari specifice sunt urmărite atent și incluse în diferitele măsuri de realizare în regie proprie sau prin parteneriate ori proiecte de accesare a fondurilor necesare.

2.2. Infrastructura de utilități

Alimentarea cu apă și colectarea apelor uzate, canalizarea menajeră

Comuna beneficiaza de apă potabilă și de retea de canalizare în proportie de 40 și desigur, nu beneficiază de sistem centralizat de colectarea și epurarea apei uzate.

Tradițional, accesul la apa potabilă se realiza prin intermediul rețelei de puțuri de tip fântână aflate pe teritoriul comunei. Din punct de vedere al apelor uzate localitatea nu dispune de un sistem de colectare / canalizare, însă reprezintă unul dintre obiectivele autorității locale pentru viitorul apropiat.

Hidrogeologic, regiunea se caracterizează prin prezenta stratului acvifer freatic în depozitele cuaternare ale terasei interfluviilor, strat ce este în interdependenta cu apele de precipitaţii și a arterelor hidrografice. Are adâncimi variabile intre 0, 5 m în zonele de lunca și 14, 0 m în sectoarele de interfluviu.

Stratele acvifere de medie și mare adâncime sunt cantonate în depozitele pleistocenului superior (stratele de Cândești). Deoarece zona de alimentare a acestor strate se află la marginea externă a Subcarpaților, la 50-150 m adâncime, sub depozitele mai noi, se observă o creştere a presiunii în strat, pusă în evidență prin nivelul ascensional sau chiar artezian al apei subterane.

Astfel, apele din Stratele de Cândești oferă o bună oportunitate pentru alimentarea cu apa prin foraje de medie adâncime (pana la 50 m), mai ales ca din punct de vedere chimic și bacteriologic se incadrează în limitele admisibile de potabilitate. Se estimează ca puţurile pot avea debite de 5-8 l/sec.

Alimentare cu gaze naturale

În perioada anterioară administrația locală a depus toate diligențele în vederea extinderii alimentării cu gaz. În acest sens, s-a avut în vedere și înființarea unei structuri de alimentare cu gaz în asociere cu mai multe comune. În perioada următoare se vor realiza lucrarile necesare pentru aprobarea acestuia prin Consiliu.

Alimentare cu energie electrică

Vizează îmbunătățirea infrastructurii comunei prin dezvoltarea reţelei electrice, inclusiv prin eficientizarea sistemului de iluminare în viitor prin trecerea la sistemul eficient, inteligent. Gospodariile din comuna ODOBEȘTI sunt racordate la sistemul national energetic în proportie de 100%. Reţelele electrice de joasă tensiune care alimentează consumatorii casnici, industriali sau obiectivele publice sunt amplasate de-a lungul străzilor, în traseu aerian, comun cu iluminatul public telefonie şi televiziune prin cablu (unde este cazul).

Colectarea deșeurilor

Pe teritoriul comunei se asigură locuitorilor servicii de gestionare a deşeurilor menajere. Operatorul economic care gestionează serviciile colecatre a deşeurilor la nivelul satelor component ale comunei – S.C. Supercom SA Târgovişte. Contractual între operatorul de salubritate şi locuitori a fost intermediate de Primăria şi Consiliul Local. Colectarea deşeurilor menajere se face constant.

Telecomunicații

Infrastructura de comunicații este reprezentată la nivelul comunei de servicii de telefonie fixă și mobilă, servicii radio și televiziune, precum și acces la internet, servicii oferite de competitorii uzuali din piața de telecomunicații și date.

Localitatile din cadrul comunei sunt în raza de acoperire a sistemului de telefonie mobila: Vodafone, Orange, Cosmote. Comuna ODOBEȘTI beneficiaza de servicii de telefonie.

Servicii sociale, culturale și sportive

Comuna beneficiază de zone verzi și locuri de joaca în curtea scolii (limitat), patru cămine culturale. De asemenea google maps raportează prezența stadionului la locația DJ701 574, Comuna Odobești 137373, Romania.

În privința serviciilor sociale, la nivelul comunei există împlicarea din partea Organizaţiei Umanitare CONCORDIA18 ale cărei activități se derulează în București, județul Prahova (Ploiești și Ariceștii Rahtivani) și în județul Dâmbovița (comuna Odobești) și se adresează anual unui număr de peste 2.000 de persoane: 3 centre de zi pentru copii și familii, 5 case de tip familial, 1 locuință protejată pentru persoane adulte cu dizabilități, 2 locuințe sociale, 1 școală de meserii, 1 școală primară, servicii de job-coaching, 1 adăpost de noapte, asistență stradală și 3 întreprinderi de economie socială.

Evenimente

La nivelul comunei ODOBEȘTI și a satelor aparținătoare este necesară păstrarea elementelor de specific local tradițional (în privința rețetelor de bucătărie locală, în privința obiceiurilor locului, meștesuguri și ocupații tradiționale) și promovarea lor în cadrul unor evenimente de tip Târg anual, zilele comunei, tradițiile batrânilor pentru creșterea gradului de apropiere socială și atragere a resursei turistice.

Totodată, evenimentele pot fi realizate în colaborare cu instituții de cult, inclusiv pe latura religioasă.

În prezent evenimentul local cu tradiție îl reprezintă Festivalul Călușului sărbătorit anual de Rusalii.

2.3. Sănătate

MEDICINĂ UMANĂ

In cadrul comunei asistenta medicală este asigurată prin structurile corespunzătoare locale. În comuna funcţionează un o clinică cu trei medici și cabinet stomatologic și farmacii. De asemenea, conform dspdambovita.ro, pentru angajarea medicilor de familie20, „având în vedere deficitul de medici existent în reţeaua de asistenţă medicală primară de la nivelul judeţului, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa aduce la cunoştinţa medicilor de familie interesaţi, lista localităţilor din mediul rural în care există medici pensionari, aflaţi în prelungire de activitate şi în care, medicii pot opta pentru înfiinţarea unor noi cabinete medicale“ unde la poziția 16. ODOBEŞTI se menționează 2 posturi.

MEDICINĂ VETERINARĂ

Pe teritoriul comunei funcţionează un cabinet medical veterinar.

2.4. Mediu

Pe teritoriul comunei exista factori de poluare a aerului, a apei sau a solului.

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană și bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu și sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face că utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Cel mai cunoscut impact asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător precum, la calitatea scăzută a apei precum și la igienă precară. Se cunosc mult mai puţine lucruri despre impactul substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate și de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană. Printre principalele forme de poluare care existente la nivel local este poluarea prin – circulaţie rutieră, surse difuze de combustie, activităţi agrozootehnice, emisii rezultate de pe platforme – deşeuri (mirosuri, autoaprinderi), depozitarea deşeurilor în locurile neamenajate, respective necolectarea selectivă a deşeurilor. Preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în interior și în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară și produsele chimice periculoase. Impactul asupra sănătăţii cuprinde afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum și afecţiuni ale sistemului de reproducere și tulburările de dezvoltare neurologică. Afectarea mediului natural are repercursiuni grave asupra calităţii vieţii, manifestându-se, mai ales prin poluarea apelor, a solului şi a atmosferei.

Exploatarea iraţională a resurselor naturale determină în cele din urmă schimbarea de multe ori ireversibilă a caracteristicilor fizico–chimice ale componentelor naturale, generând dezechilibre în natură. Sunt multe forme de poluare pe care le putem sintetiza după cum urmează:

Poluarea biologică, rezultat a răspândirii în mediul înconjurător a germenilor microbieni determinând declanşarea de epidemii. Din fericire, graţie măsurilor luate, cu precădere în secolul trecut, aceasta are o frecvenţă redusă în zilele noastre.

Poluarea chimică, constă în răspândirea în mediul înconjurător a diverselor substanţe chimice. Pericolul principal îl reprezintă toxicitatea ridicată a acestor substanţe;

Poluarea fizică, este strâns legată de devoltarea industrială care are mai multe componente:

poluarea radioactivă, datorită utilizării izotopilor radioactivi în industrie, agricultură, zootehnie, medicină;
poluarea sonoră, reprezentată de zgomote, vibraţii şi ultrasunete, prezente la tot pasul în mediul de muncă al omului modern, având consecinţe importante asupra echilibrului psihomatic, determinând anxietate, palpitaţii, amnezii, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap;
poluarea termică, cu influenţe în special asupra apei şi aerului. În aer se pot găsi o serie întreagă de pericole. Astfel aerul inspirat poate conţine particule care au înglobat praf, fum, cărbune și chiar particule lichide, principalele surse fiind autovehiculele, fabricile, şantierele de construcţii, drumurile prăfuite și combustibili care ard. Toate acestea pot cauza bronşita cronică, astm, tuse, iritaţii la nivelul nasului, gâtului şi ochilor, precum și scăderea funcţiei pulmonare. Un alt pericol îl constituie monoxidul de carbon care potenţează problemele coronariene 44 Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Comunei Odobești 2021 – 2027, județul Dâmbovița (insuficienţa cardiacă, angina, cardiopatia ischiemică), provoacă dureri de cap, pierderea cunoştinţei, greutăţi în concentrare, ş.a. Dioxidul de sulf, azotul și plumbul generează, la rândul lor, multe probleme de sănătate. Şi în aerul din interiorul încăperilor se regăsesc elemente care pot deveni nocive pentru om: fumul de ţigară, praful, diverse substanţe chimice sau factori de poluare biologici, pot duce la boli respiratorii, cardiace şi chiar cancer. Problematica protecţiei mediului exista în structurile de extracție petrolieră, deoarece comuna se regăsește pozitionată asupra unor importante zăcăminte de petrol în exploatare.

Prevenirea poluării poate fi însoţită de reducerea generării de deşeuri la sursă sau prin utilizarea, reutilizarea sau recuperarea deşeurilor generate. Refacerea potenţialului zonelor contaminate fiind un proces costisitor şi uneori imposibil de realizat, se caută a se preveni poluarea şi, dacă ea s-a produs, să se limiteze efectul acesteia prin acţiuni locale imediate. Analiza punctuală a fiecărei surse de poluare, cu agenţii săi specifici, conduce la luarea unor măsuri concrete şi eficiente pentru prevenirea și reducerea poluării. Măsuri de prevenire şi combatere a poluării pot include la nivel local:

crearea unei baze de date care să includă toate sursele de poluare, cu stabilirea elementelor de identificare și limitele admise;
observarea și monitorizarea continuă a instalaţiilor de extracţie şi depozitare şi luarea măsurilor pentru evitarea oricăror scăpări în mediu;
evitarea şi limitarea oricăror emisii gazoase sau lichide.

Pentru societatea contemporană, protecţia mediului ambiant prezintă o importanţă majoră, deoarece dezvoltarea economică are loc în cadrul creat de mediul ambiant în care existăm şi ne desfăşurăm activitatea. O definiţie completă a mediului ambiant arată că acesta reprezintă ansamblul, la un moment dat, al factorilor naturali, fizici, chimici, biologici şi sociali (creaţi prin activităţi umane) care, în strânsă interacţiune, influenţează echilibrul ecologic şi determină condiţii de viaţă pentru om și de dezvoltare a societăţii.

Se vede necesară o activitate de supraveghere pentru protecția mediului în raport cu activitățile de extracţie petrol și gaze naturale.

IX. Turism

Județul Dâmbovița constituie o zonă turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă (Curtea Domnească din Târgoviște, cu Turnul Chindiei), cărora li se adaugă pitorescul văilor Dâmboviței şi Ialomiței, cu numeroasele forme carstice existente.

Datorită așezării comuna are potențialul pentru promovarea unui turism rural. Deși în prezent poate exista părerea că nu exista puncte de atracție, care ar putea aduce venituri substanțiale atât locuitorilor interesați care doresc să investească în acest domeniu, cât și administrației locale care ar beneficia de pe urma turismului prin contribuțiile noilor întreprinzători la bugetul local, punerea în valoare a acestei resurse istorice, prin includerea în trasee tematice religioase, ceea ce reprezintă un potențial de valorificat.

Se impune în acest sens promovarea unor proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Facilități oferite:

Rețea energie electrică, telefonie, cablu TV;
Drumuri în stare bună;
Rețea de alimentare cu apă (în execuție);
Amenajare spații verzi, locuri de joacă pentru copii şi amenajare parc agrement;
Bază sportivă (în execuție);
Școli în reabilitare.

X. Resurse umane

1. Populația

Populația după domiciliu, pe localități şi sexe, la 1 iulie 2019 în comuna era de 5078 persoane. Dintre acestea 2499 de sex masculin și 2579 de sex feminin, populația de sex feminin depășind numărul populației de sex masculin.

Institutul Național de Statistică	2019	2020
Masculin	2499	2480
Feminin	2579	2550
TOTAL	5078	5030

Institutul Național de Statistică	2019	2020
0 – 14 ani	900	863
15 – 59 ani	3061	3067
60 ani și peste	1117	1100
TOTAL	5078	5030

2. Asistență socială

Categoriile de persoane care constituie în mod special obiectul intervenţiei activităţilor de asistenţă socială:

familii sărace: familii fără venituri sau cu venituri mici în care unul dintre părinţi este şomer, familii monoparentale, familii cu mulţi copii al caror necesar depăşeşte veniturile părinţilor;
copii care traiesc în mediu familial şi social advers, abandonaţi şi instituţionalizaţi;
minori delincvenţi, tineri neintegraţi;
persoane dependente de droguri şi/sau alcool;
persoane abuzate fizic şi sexual;
persoane cu handicap fizic şi/sau psihic;
persoane cu boli cronice şi degenerative fără susţinători legali;
persoane în vârstă aflate în incapacitate de autoservire;
persoane care au suferit în urma calamităţilor naturale și efectelor sociale;
persoane care au suferit discriminări (sociale, fizice, economice, psihologice)
grupări minoritare cu mai puţine drepturi faţă de populaţia majoritară.

La nivelul comunei este implementat un parteneriat cu Concordia, pentru a cărei direcție de acțiune reținem următorul citat: „Intervenția noastră este una care are în vedere întreaga familie, încercăm să sprijinim copiii să meargă la școală, dar și să sprijinim părinții să își găsească un loc de muncă, să rămână alături de copiii lor. Practic, prin această intervenție, noi ajutăm familiile înainte de a fi în situația de a-și abandona copiii. […] Sunt foarte multe probleme de rezolvat și de aceea suntem noi aici, să sprijinim comunitățile. Cred cu tărie că împreună putem face multe lucruri frumoase, cred cu tărie că autoritățile împreună cu ONG-urile pot să lucreze frumos și avem exemple în Ploiești, în Prahova și în Dâmbovița că se poate. Estimez că în cinci ani acest tip de intervenție va fi răspândit la nivel național pentru că este o intervenție care, cu adevărat, previne abandonul familial.“, a spus doamna Elena Matache, Director Executiv Programe și Proiecte CONCORDIA România și Coordonator Metodologic al Proiectului.“

Proiectul „Servicii de calitate în comunitate – sprijin pentru o creștere durabilă și incluzivă a comunităților din Odobești / Dâmbovița și Ploiești“ a fost implementat pentru familii și copii susținuți să rămână în sânul familiei, în ciuda dificultăților materiale cu care acestea se confruntă, și să meargă la școală. Obiectivul principal al proiectului: creșterea calității vieții pentru familiile care se confruntă cu un risc de excluziune socială asociat cu riscul separării copilului de familie, prin dezvoltarea și implementarea de servicii integrate care să conducă la o dezvoltare durabilă, sustenabilă și incluzivă a comunităților în ansamblu și dezvoltarea capacității autorităților publice locale. De asemenea, în cadrul proiectului “Servicii de calitate în comunitate – sprijin pentru o creștere durabilă și incluzivă a comunităților din Odobești / Dâmbovița și Ploiești“ (cod SMIS 127381) pentru perioada 2020-2023, s-a recrutat personal necesar (asistent medical23, psiholog24) funcționării Centrului de Zi pentru Copii din Comuna Odobești, județul Dâmbovița.Totodată, conform agerpres.ro25, Organizaţia Umanitară CONCORDIA, alături de partenerii săi, în cadrul proiectului COMPASS – Comunitate, Participare, Sustenabilitate a lansat CentreZi RO – Reţeaua Naţională a Centrelor de Zi pentru Copiii Aflaţi în Risc de Sărăcie.